The Beginning

Au fost odata ca niciodata. Au fost multe. Multe, dar neimportante, caci cei mai importanti erau doar patru. Patru prieteni s-au intalnit asadar intr-o zi si au zis sa faca o excursie pe Marte, in cautare de vodka, neajungandu-le cea de pe Terra.

Friend, Friend, Friend si Friend.

Pe atunci nu aveau nume, pentru ca nu aveau imaginatia necesara incat sa isi gaseasca, dar au facut rost numaidecat de ea, dupa uimitoarea experienta avuta in acea excursie spatiala. Cum spuneam, au pornit cei patru in nava lor hiper-sonica. Doar ca, in calatoria lor, au aterizat pe planeta 0. Planeta 0 se numea asa, pentru ca nimeni nu stia ce e cu ea, de unde aparuse si ce se gasea acolo iar tuturor le era frica sa paseasca pe meleagurile ei. S-ar putea spune ca cei patru prieteni erau tare curajosi, explorand un loc atat de primejdios si necunoscut… chiar asa s-a si scris mai apoi in cartile de istorie, dar adevarul e ca totul fusese pura intamplare. Acum asta ramane intre noi, bine? Ei, au ajuns ei acolo si stupoare: ciudata gravitatie a planetei atragand doar elementele foarte goale, capetele lor au fost instantaneu lipite de suprafata unsuroasa, cu asa o forta incat i-a lasat inconstienti (se poate observa, aveau pe atunci niste capete cu adevarat goale). Au stat inconstienti timp de doua zile martiene, timp in care unsoarea planetei, care avea efecte magice si malefice, li s-a impregnate pe creierul aflat pana atunci in menopauza. A aparut o idee. Apoi inca una si inca una. Au inceput sa se ingramadeasca, sa se certe, sa se inmulteasca, sa se imbete, sa tipe, sa loveasca in stanga si-n dreapta, sa injure, sa cante, sa danseze… s-a dezlantuit un adevarat taraboi! La asa galagie si energie au trebuit pana la urma si cei patru prieteni sa se trezeasca. Si-au dezlipit lenesi capatanile acum pline de idei de Planeta 0 si s-au privit nauci. Le era greu sa se recunoasca si totusi, parca fusesera asa dintotdeauna. Stiau ca sunt sortiti sa guverneze legile nebuniei impreuna, ca nu va fi un lucru usor, dar va merita orice efort. De atunci si-au cunoscut scopul: sa umple lumea de LOL-ul lor magic. Era atat de bine sa isi simta capatanile in sfarsit pline cu ceva! Doar ca acum erau prea pline. Daca pana atunci cei patru fantastici nu avusesera nume, sau vreo alta personalitate in afara de cea insetata de vodka, acum personalitatile se inghesuiau ca la piata in bietele lor trupuri, fiind de asemenea si transmisibile. Dar fix pentru ca erau prea multe, nu puteau fi trecute intr-o lista undeva. Din moment ce o astfel de lista nu avea sanse sa se mai termine vreodata, cei patru au decis sa lase totul in voia sortii, stiind ca personalitatile isi vor face fiecare mareata intrare pe podium atunci cand va veni momentul.

Astfel, cu aceste ganduri in minte si multumiti ca au in sfarsit ceva in minte, mandri de ei ca printr-o minunte necunoscuta reusisera sa faca imposibilul, si anume sa isi creasca numarul de neuroni, Cei Patru Fantastici au pornit inapoi spre Terra, pentru a infecta si acea lume cu vascoasele efecte ale misterioasei unsori de pe Planeta 0.

Ah, si ca sa nu uit, cei patru si-au gasit si noi nume, evident atat de multe, incat ar fi imposibil de enumerat toate.

“In ziua asta patru rahaturi s-au intalnit

Frate nu stiu daca-ti pasa dar iti zic explicit

Nu-mi pasa daca esti vre-un sfant anti alcool

Cand nu te vede nimeni sigur esti mort de matol

Rahatul nostru trebuie predat in scoli

Si de nu-ti place muta-te si mori

Sa ai faima e greu si nu-ti dau socoteala

Cand noi conduceam lumea ma’ta era o curva banala.”

Legenda made by Balubista, poezia by TheFameMonster.

Enjoy:)

 

Eh, si sa nu uitam: La Multi Ani, Deea!